• La 19 februarie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Brâncuși. La această dată, în urmă cu 150 de ani, se năștea marele sculptor român Constantin Brâncuși.• Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările sale se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii.
Inițiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparținut scriitorului Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președinte al Fundației „Ideea Contemporană”, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată președintelui României, partidelor aflate la guvernare și celor din opoziție, și transmisă Agerpres, să declare Ziua Națională Constantin Brâncuși pe data de 19 februarie:În opinia sa, ziua de naștere a sculptorului Constantin Brâncuși, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năștea cel care avea să fie „Patriarhul și Părintele Sculpturii Moderne”, „Titanul din Hobița”, Constantin Brâncuși, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii și ne-a înrudit cu Dumnezeu”.
Brâncuși a fost o personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărei contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul (Muzeul de Artă Craiova).
În 25 februarie 2015, o propunere legislativă privind declararea zilei de 19 februarie – „Ziua Brâncuși” ca sărbătoare națională, formulată de mai mulți parlamentari, a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuși” – sărbătoare națională legală lucrătoare, reprezintă „o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (…) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși”.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins, la 16 iunie 2015, propunerea legislativă, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”. Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit Legii nr. 305/2015, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și/sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Back To Top
În 2026, la 150 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, în București, în țară dar și în străinătate sunt organizate numeroase evenimente atât în data de 19 februarie, cât și în jurul acestei date.
Site-ul www.acasalabrancusi.ro va fi lansat la 19 februarie, la Casa Muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița, ocazie cu care au fost pregătite, în trei sate ale comunei Peștișani, mai multe evenimente. Site-ul creat de Organizația de Management al Destinației (OMD) „Acasă la Brâncuși” are ca obiective dezvoltarea identității turistice autentice a Gorjului, promovarea patrimoniului natural, cultural și artistic, inclusiv moștenirea sculptorului Constantin Brâncuși, valorificarea gastronomiei locale, susținerea evenimentelor și festivalurilor și atragerea de vizitatori și turiști în zonă.
„Având în vedere că în anul 2026 se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, considerăm oportună declararea acestui an drept „Anul Constantin Brâncuși”. Această inițiativă va oferi prilejul de a celebra și promova moștenirea culturală lăsată de marele sculptor, prin organizarea de manifestări culturale, expoziții, conferințe și alte evenimente dedicate vieții și operei sale. Instituirea anului 2026 ca „Anul Constantin Brâncuși” nu este doar un act de recunoaștere a marelui sculptor, ci și o oportunitate de a valorifica moștenirea sa artistică și de a o transforma într-un instrument de dezvoltare culturală, educațională și economică. Este un moment pentru a ne reaminti că, prin artă și cultură, România poate continua să inspire și să influențeze lumea”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat la 24 iulie 2025 Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, potrivit Administrației Prezidențiale.
De ce este atât de important Constantin Brâncuși pentru arta românească
Numeroase studii au fost realizate despre opera sculptorului român, iar uynul dintre acestea abordează această temă atât din punct de vedere al istoriei artei, cât și din punct de vedere al epocii în care sculptorul Constain Brâncuși a evoluat. Este vorba despre studiul-eseu „Brâncuși”, realizat de criticul de artă Pavel Șușară, și lansat la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, în noiembrie 2023.Iată ce spunea autorul studiului despre marele sculptor: „Studiul-eseu Brâncuși urmărește nașterea și evoluția operei Brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European.Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului.În acest sens, concluzia cercetării este aceea că opera Brâncușiană marchează o ruptură fără precedent în întreaga istorie a sculpturii europene și nu numai, deplasând interesul de pe aspectul ei material, de pe percepția ei explicită ca masă, pe energia lăuntrică, pe imaterialitatea și pe spiritualitatea ei implicită.Revoluția radicală pe care o reprezintă opera lui Brâncuși este tocmai mutația pe care ea o propune prin reevaluarea perspectivei răsăritene, nonfigurative și nondiscursive”.
Back To Top
Sursa: https://actualitateaprahoveana.ro/aph-cultural/71204-19-februarie-ziua-nationala-constantin-brancusi