România riscă să piardă definitiv 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Comisia Europeană a constatat neîndeplinirea unui jalon esențial privind reforma pensiilor magistraților.
Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a explicat că jalonul 215 – legat de modificarea legislației privind pensiile speciale – nu a fost îndeplinit la termenul-limită stabilit pentru 28 noiembrie.
Ce înseamnă neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR
Potrivit ministrului, legea referitoare la reforma pensiilor magistraților nu a fost promulgată în timp util, iar Comisia Europeană consideră suma de 231 de milioane de euro drept pierdută.
Premierul Ilie Bolojan a confirmat existența unei consecințe directe în relația cu Bruxelles-ul:
„Există o consecință directă, iar probabilitatea să pierdem banii din PNRR este foarte mare”, a transmis șeful Guvernului.
În acest context, premierul a anunțat că va comunica oficial cu Curtea Constituțională pentru a clarifica situația legislativă care a dus la blocajul reformei.
Cei 231 de milioane de euro reprezintă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanism finanțat prin programul european NextGenerationEU.
Dacă suma este considerată definitiv pierdută, Guvernul României va fi obligat să acopere diferența din bugetul național pentru a continua proiectele de investiții asumate prin PNRR.
„Proiectele nu pot fi abandonate. Dacă finanțarea europeană nu mai vine, va trebui să găsim soluții interne pentru a le susține”, a explicat ministrul.
Această situație pune presiune suplimentară pe bugetul de stat, într-un context în care România se confruntă deja cu un deficit ridicat și cu constrângeri fiscale impuse la nivel european.
Reforma pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților, a fost una dintre condițiile-cheie asumate de România în cadrul PNRR. Bruxelles-ul a cerut reducerea inechităților din sistem și corelarea mai clară a pensiilor cu principiul contributivității.
Întârzierea promulgării legii și eventualele blocaje constituționale au fost interpretate de Comisia Europeană drept neîndeplinirea jalonului în forma convenită inițial.
Situația ar putea afecta și credibilitatea României în negocierile viitoare privind alte tranșe de finanțare din PNRR, în condițiile în care fiecare plată este condiționată de îndeplinirea strictă a unor reforme și investiții asumate.
Guvernul analizează opțiunile juridice și administrative pentru a limita pierderea sau pentru a demonstra, eventual, progrese care să permită renegocierea situației.
În paralel, autoritățile trebuie să decidă rapid cum vor acoperi din bugetul național suma de 231 de milioane de euro, pentru a nu bloca investițiile în infrastructură, digitalizare, energie și alte domenii finanțate prin PNRR.
Rămâne de văzut dacă dialogul dintre Guvern, Curtea Constituțională și Comisia Europeană va putea debloca situația sau dacă România va suporta integral costul acestei întârzieri legislative.