Din articol
După ce a fost șef al Partidului Social Democrat (PSD), șef al Guvernului, artizan al Uniunii Social Liberale (USL) alături de Crin Antonescu, implicat în dosare de corupție sau acuzat de plagiat, printre altele, Victor Ponta s-a înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni în calitate de independent și a adoptat un discurs apropiat de cel al lui George Simion, pe care îl și atacă, sau Călin Georgescu. Acuzat în trecut că este apropiat de regimuri autocrate, cum ar fi cel al Chinei sau al Turciei, Ponta se laudă în prezent cu relația pe care o are cu apropiați ai lui Donald Trump.
Digi24.ro publică în această perioadă portretele celor 11 candidați la alegerile prezidențiale. Ne-am concentrat pe cinci mari capitole: avere, studii, experiență profesională, experiență politică și controverse.
Cariera politică
Victor Ponta s-a născut în 1972 în Gorj, iar în anul 1995 a obținut diploma de licență la Facultatea de Drept din cadrul Universității București.
Potrivit CV-ului său, a participat între 1995 și 2002 la cursuri organizate de FBI (combaterea infracțiunilor financiar-bancare), Banca Națională a Greciei (seminar pe tema companiilor offshore), Procuratura Națională Antimafia, Departamentul Trezoreriei SUA sau OLAF.
Până să intre în politică, Victor Ponta a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001) și la Biroul de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001).
În 2001 a intrat în Guvernul condus atunci de Adrian Năstase, ocupând, printre altele, funcția de șef al Corpului de Control al Guvernului, cu rang de secretar de stat.
În paralel, în 2002 devenea președinte al Tineretului Social Democrat, funcție ocupată până în 2006, când devine vicepreședinte al Partidului Social Democrat, până în 2010.
În 2010, Victor Ponta a preluat conducerea PSD de la Mircea Geoană, care tocmai fusese învins de Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009.
În 2011, Victor Ponta semna, alături de Crin Antonescu (atunci președinte PNL) și unul dintre liderii Partidului Conservator (fondat de Dan Voiculescu), înființarea Uniunii Social Liberale (USL), cu ajutorul căreia a ajuns la Palatul Victoria, în anul 2012.
USL (formată ulterior din PSD, PNL, PC și UNPR, partidul lui Gabriel Oprea) devenea principala opoziție împotriva președintelui de atunci, Traian Băsescu, pe care a reușit să îl și suspende a doua oară, în 2012.
În iulie 2012, USL (care avea majoritate în Parlament și conducea și Guvernul) a demis Avocatul Poporului, președinții celor două Camere ale Parlamentului, a limitat atribuțiile Curții Constituționale și l-a suspendat pe președintele de atunci, Traian Băsescu.
Comisia de la Veneția concluziona că aceste măsuri „sunt problematice din punct de vedere al constituționalității și al statului de drept”.
Ceea ce s-a întâmplat în iulie 2012, interpretat alături de opinia Comisiei de la Veneția, a fost catalogat atunci în presă drept „un puci” organizat de USL, condus de Antonescu și Ponta, sau „lovitură de stat”, în opinia lui Băsescu.
Deși făceau parte din aceeași alianță, relația lui Antonescu cu Ponta a fost una tumultoasă. Cei doi s-au acuzat reciproc că sunt
, iar totul a culminat cu decizia luată de PNL în 2014 de a se retrage de la guvernare.
2014 a fost și anul în care Victor Ponta a candidat la alegerile prezidențiale, pe care le-a pierdut în turul al doilea în fața lui Klaus Iohannis, candidatul PNL.
A obținut, totuși, 3.8 milioane de voturi în primul tur (l-a și câștigat, cu 40%) și 5.2 milioane de voturi în al doilea tur (45%, versus 54% cât a obținut Klaus Iohannis).
Ponta a continuat să conducă Guvernul până în 4 noiembrie 2015, demisionând pe fondul protestelor care au adus zeci de mii de oameni în stradă după tragedia de la Colectiv.
Ponta a fost președinte al PSD până în iulie 2015, când s-a retras de la conducerea partidului pe fondul unui dosar de corupție pe care îl vom detalia mai jos.
El a rămas, însă, în politică. În 2017 a demisionat din PSD pe fondul unui conflict cu Liviu Dragnea și a lansat partidul Pro România alături de Daniel Constantin, fostul președinte PC, alături de care a înființat USL. Partidul nu a reușit să intre în 2020 în Parlament.
Victor Ponta și-a deschis în 2021 o
și se concentra mai degrabă pe golf, dar în 2023 era numit consilier onorific al premierului Ciolacu în domeniul relațiilor internaționale.
O perioadă a fost și apropiat de Ciolacu și s-a reînscris în Partidul Social Democrat, partid care l-a adus înapoi în Parlament, însă a fost demis și din funcția de consilier onorific, dar și dat afară din PSD, pe fondul pregătirii candidaturii pentru alegerile prezidențiale din 2025.
Victor Ponta a fost primul prim-ministru român acuzat că și-a plagiat teza de doctorat.
Revista Nature, citată în
, arăta în anul 2012 că Ponta a plagiat mai mult de jumătate din teza publicată în 2003 sub îndrumarea științifică a lui Adrian Năstase.
Deși, în 2016, Ministerul Educației i-a retras titlul de doctor, iar Universitatea București a constatat că au fost plagiate 115 din 297 de pagini, Victor Ponta a obținut în 2024
printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Decizia ÎCCJ a fost, însă, una administrativă, în ideea în care plagiatul nu a fost dovedit în instanță.
Mandatul de prim-ministru al lui Victor Ponta a fost marcat și de alegerile din 2014, când mii de cetățeni din diaspora au acuzat Guvernul că le-a îngrădit dreptul la vot, fiind
Tot în momentul în care era prim-ministru, Victor Ponta a fost și trimis în judecată într-un dosar cunoscut în spațiul public drept „Turceni-Rovinari” sau „Ponta-Șova”.
Ponta a fost acuzat de procurorii DNA de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani.
Procurorii arătau că Ponta ar fi beneficiat de diverse sume de bani de la firma de avocatură a lui Dan Șova, care la rândul lui avea mai multe contracte cu Complexul Rovinari – Turceni.
În 2023, însă, Victor Ponta și Dan Șova
printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a invocat că „nu există fapte care să constituie infracțiuni”.
Victor Ponta a mai fost anchetat de Direcția Națională Anticorupție într-un alt dosar în care a fost pus sub control judiciar în 2016.
DNA l-a acuzat pe Victor Ponta că s-a folosit de autoritatea pe care o avea în calitate de lider PSD pentru a-l pune pe Sebastian Ghiță pe un loc eligibil la alegerile parlamentare din 2012, în schimbul unei sponsorizări de 220.000 de euro pentru a-l aduce în România pe fostul premier britanic Tony Blair. Și acest
în 2022.
Sebastian Ghiță, acum fugar în Serbia și anchetat în mai multe dosare de corupție legate de contracte IT obținute de firme controlate de fostul deputat PSD, este un apropiat al lui Victor Ponta.
Pe lângă dosarul în care au fost cercetați împreună, cei doi mergeau în vacanțe și încă mai păstrează legătura, după cum a subliniat chiar candidatul independent la alegerile prezidențiale într-un interviu recent:
„Ne-am auzit în ultima perioadă. Era și el în anturajul de acolo (n.r. În Belgrad), dar nu am vorbit despre România”, a spus
Acesta a fost nevoit să renunțe la cetățenia sârbă pentru a candida la alegerile prezidențiale din mai.
În campania pentru alegerile prezidențiale din 2014, Traian Băsescu, atunci președinte încă în funcție, a spus despre Victor Ponta că a fost ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe (SIE) între 1997 și 2001.
Fostul președinte a subliniat în 2018 că ar fi aflat această informație de la ofițerul care l-ar fi recrutat pe Ponta.
Ponta a catalogat acuzațiile lui Băsescu drept „minciuni”, în timp ce SIE a transmis Parlamentului că niciunul dintre candidații de atunci nu era la acel moment ofițer acoperit.
În timp ce era consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu,
arăta că Victor Ponta a făcut afaceri cu companii importante din Turcia și China sau cu companii care se intersectează frecvent cu banii publici.
De altfel, în timpul mandatului de prim-ministru, Victor Ponta se lăuda că a ridicat relația dintre România și China „la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat Strategic”.
Când era prim-ministru, Ponta a semnat un memorandum de 6.5 miliarde de euro cu China, pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Proiectul a fost anulat la cererea Ministerului Economiei, în anul 2020.
Victor Ponta nu a trecut niciun teren în declarația de avere depusă la Biroul Electoral Central, însă arată că deține trei apartamente: un apartament în București (cumpărat în 2012) și două apartamente în Turcia, respectiv Emiratele Arabe Unite (cumpărate între 2021-2022).
Apartamentul din Turcia are 200 de metri pătrați, în timp ce apartamentul din Emiratele Arabe Unite are 82 de metri pătrați.
Fostul premier mai menționează în declarația de avere că deține un autoturism Smart (fabricat în 2012) și o colecție de ceasuri estimate la 20.000 de euro, dobândită între 2023 și 2024.
Victor Ponta are 134.000 de euro în 10 conturi deschise la bănci din România și Turcia și mai are de recuperat 190.000 de lei de la PSD Dâmbovița (organizația cu care a intrat în Parlament pe listele PSD).
Tot din declarația de avere mai reiese că Victor Ponta a încasat 19.295 de lei pe parcursul anului trecut de la o companie al cărei nume a fost anonimizat, dar și 240.000 de lei de la Camera de Comerț și Industrie a României.
Totodată, Ponta mai arată că este acționar la VP Project Advisers SRL. Un imobil care lipsește din declarația lui de avere este o vilă situată într-un complex în care se află cel mai mare teren de golf din România, deținut de un om de afaceri turc, după cum a menționat
Din declarația de interese reiese că Victor Ponta este membru fondator în mai multe asociații: Asociația pentru Promovarea Tinerilor, APPSDTR, Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI), Lex Euro Partners, Asociația Black Sea Regional Cooperation Projects 2020.
Declarații ale lui Victor Ponta
Vă prezentăm câteva opinii ale lui Victor Ponta, menționate în direct la Digi24:
„Voi forma un nou Guvern, nu neapărat din toate partidele, ci din cele care vor să participe și au oameni competenți și oameni care să promoveze un tip de patriotism economic, fără de care ne ducem în prăpastie”. Ia în calcul PSD și AUR pentru noul Guvern.
L-ar grația, ca președinte, pe Călin Georgescu (acuzat, printre altele, de încercarea de a răsturna ordinea constituțională), dacă s-ar dovedi că a fost deschis un dosar politic împotriva lui: „Eu nu știu în locul judecătorilor, dar cred că are legătură cu candidatura domniei sale”.
„Dar decizia de ieri (n.r. Suspendarea intrării în Visa Waiver) este o consecință a faptului liderii oficiali, președinte, prim-ministru, ministru de externe, ambasador, nu au contactele necesare cu administrația Trump. Eu le am și o să le folosesc pentru România”
„Americanii nu doar că nu trebuie să retragă din Europa de Est, vorbesc de România și trebuie să-și întărească prezența aici. Eu văd armata americană și relația cu America ca principala garanția a României împotriva Rusiei. Rusia este singurul nostru inamic, este o țară agresivă și singurul de care e frică lui Vladimir Putin este Donald Trump”
„Schimbarea regimului fiscal în 24 de ore e greșit. Scoaterea facilităților pentru industria IT este o crimă la adresa României, scoaterea facilităților pentru agricultură și pentru construcții, două sectoarea ca și IT-ul, care produc dezvoltarea României, este un gest împotriva României”
Alte profile ale candidaților la alegerile prezidențiale
Editor :