Pentru a celebra Anul Brâncuși, Muzeul ASTRA din Sibiu valorifică patrimoniul de arhitectură vernaculară gorjeană prezent în Muzeul în aer liber, prin lansarea traseului tematic „Satul gorjean, școala tăcută a lui Brâncuși”. Inițiativa pune în lumină cele unsprezece edificii provenite din județul Gorj – case, anexe gospodărești și instalații tradiționale – care ilustrează măiestria meșterilor lemnari și universul simbolic ce a influențat decisiv formarea artistică a sculptorului.
Elemente precum mesele joase și scaunele fără spătar, porțile și ușile ornamentate, simbolurile sculptate pe stâlpii caselor sau armonia arhitecturală a construcțiilor tradiționale conturează un cadru cultural regăsit, transfigurat, în operele emblematice ale lui Brâncuși: „Masa tăcerii”, „Coloana infinitului”, „Poarta Sărutului” sau „Pasărea măiastră”.
Începând de joi, 19 februarie, vizitatorii sunt invitați să descopere cele unsprezece construcții incluse în traseul tematic, accesibil prin aplicația Muzeul ASTRA App, disponibilă pe Google Play și App Store. Aplicația oferă descrieri detaliate ale monumentelor, ghid audio, imagini și hartă de orientare, facilitând o experiență interactivă și documentată.
Totodată, Muzeul ASTRA propune un program educațional interactiv dedicat elevilor, care include ghidaje tematice, ateliere educaționale și „vânători de comori” menite să îi ajute pe participanți să descopere simbolurile și elementele constructive ale arhitecturii tradiționale gorjene.
Constantin Brâncuși s-a născut într-o casă din Hobița realizată chiar de tatăl său, meșter cioplitor în lemn. Privite în ansamblu, cele unsprezece construcții gorjene din Muzeul ASTRA dezvăluie elemente ce ar fi putut face parte din universul cotidian al copilăriei sculptorului. Stâlpii casei din Stolojani, ciocârlanii care încheie acoperișul casei din Musculești-Petrești sau patul din scânduri cu rogojină din casa de la Văleni oferă o cheie importantă de înțelegere a operei sale și a vieții satului românesc de odinioară.
Prin acest demers, Muzeul ASTRA aduce în prim-plan rădăcinile culturale ale lui Brâncuși și invită publicul să redescopere satul românesc ca spațiu formator al uneia dintre cele mai mari conștiințe artistice ale lumii.