Anul 2026, fiind declarat Anul Brâncuşi, ne ajută să redescoperim opera marelui sculptor, să o înţelegem mai bine şi să o preţuim, deoarece ea face parte din viaţa noastră. Satul românesc de odinioară, dar mai ales simplitatea ţăranului, în toată complexitatea sufletului său, i-a inspirat dintotdeauna pe marii scriitori, muzicieni, dansatori, artişti plastici ori regizori. Nu este de mirare deci că şi în opera brâncuşiană tema principală este satul, sursă de inspiraţie izvorâtă din însăşi copilăria şi tinereţea marelui sculptor, născut în satul Hobiţa – Gorj. Aici, pe uliţa prăfuită, printre oamenii simpli care mergeau la plug ori băteau coasa, Constantin Brâncuşi a descoperit înţelepciunea populară şi adevărata poezie a vieţii, pusă mai târziu în opere sculptate în bronz sau piatră.
Astfel, motive precum zborul, poarta, coloana sau masa, motive întâlnite şi la alţi slujitori de artă populară, au făcut ca opera lui Brâncuşi să fie o punte între tradiţional şi modern, între arta satului şi arta universală. Lemnul a fost dintotdeauna materia primă de bază din care ţăranul român şi-a cioplit obiectele necesare în gospodărie: căpriori şi grinzi pentru casă, coşul căruţei, ciutura fântânii, covata în care mamele frământau pâinea, ori legănau pruncii, războiul de ţesut, blidarul, laiţa etc., toate lucrurile necesare pe parcursul vieţii, cât şi coşciugul în ceasul morţii. Brâncuşi a desluşit în satul natal în tinereţea sa tainele prelucrării lemnului şi a fost fascinat de mirosul răşinii şi al cetinii. Opera sa arhicunoscută, „Masa tăcerii”, ne duce cu gândul la casa părintească în care masa rotundă din odaie, înconjurată de scaune scunde cu trei picioare, aduna pe toţi laolaltă. Se aşternea tăcerea când mama sau tata rostea cu evlavie Tatăl nostruMasa îi aduna în jurul ei pe oamenii comunităţii la cele mai importante praguri ale vieţii: masa de botez, masa de nuntă şi masa de pomenire a celor morţi din familie.
„Poarta sărutului” face trimitere la poarta sculptată în lemn cu motivul rozetei / soarelui. Poarta face trecerea dinspre lumea ogrăzii, a copilăriei, spre lumea cea mare, a descoperirii vieţii, idee întâlnită şi în „Uliţa copilăriei”, de Ionel Teodoreanu. La poartă fluierau feciorii chemându-şi astfel draga inimii ca să îi fure un sărut, după cum spune şi versul popular: „Asară ş-alaltă sară / M-o sfădit mămuca iară / De-auzi uliţa toată, / Că am stat pre mult la poartă”.
Un motiv predominant al etnografiei româneşti este pomul vieţii, cel care face legătura dintre pământ şi cer, fiind întâlnit atât pe scoarţele ţărăneşti, cât şi în iconografie. „Coloana Infinitului” ne duce cu gândul la stâlpii caselor cu cerdac, ori la scara către înalt. Coloana/ stâlpul este scheletul, punctul de susţinere a infinitului, deci a vieţii fără moarte, întâlnită în basmele româneşti, cât şi în credinţa ortodoxă.
Dintotdeauna omul a fost fascinat de zborul păsărilor pe cerul senin. Ca simbol al libertăţii absolute, zborul a inspirat secole de-a rândul pe omul de rând, pe artişti, ori ingineri-inventatori. Numele operei lui Brâncuşi „Pasărea măiastră” ne aduce în imaginaţie o pasăre deosebit de frumoasă, care cântă minunat, dar care, în acelaţi timp, este şi rebelă, căci este greu de prins, ea iubind libertatea mai presus de orice.
Iată cum anumite caracteristici ale folclorului nostru (obiceiuri de zi cu zi ale omului simplu de la ţară, tradiţii păstrate din neam în neam) devin artă universală prin opera lui Brâncuşi!
Ca o concluzie, opera lui Brâncuşi poate fi privită ca un ax al vieţii: Copilăria – Coloana Infinitului (Tatăl este stâlpul casei, al familiei. Privită de jos în sus de copil, statura tatălui este impunătoare şi puternică), Adolescenţa – Poarta sărutului (prima iubire şi primul sărut), Tinereţea – Pasărea măiastră (Tânărul îşi ia zborul, pleacă de la casa părintească pentru a-şi urma destinul.), Maturitatea şi moartea – Masa tăcerii (După petrecerea omului din această viaţă se aşterne o tăcere adâncă, ca la Cina cea de taină.).
LENUŢA RUSU,
Sursa: https://www.crainou.ro/2026/03/30/satul-tema-predominant-a-operei-lui-brancusi/